Sezon rece

Iarna nu închide autostrada. Schimbă felul în care o conduci.

Pagina nu este o prognoză și nu spune că un drum este practicabil. Strânge verificările care rămân utile în fiecare iarnă, în România și în Ungaria.

Publicat 8 ianuarie 2026 · Actualizat 22 septembrie 2026

Faruri de mașini pe un drum umed, noaptea, prin ceață — Ilustrație de vizibilitate redusă, din arhiva Pexels. Nu este un sector anunțat ca închis.

Starea carosabilului, nu data din calendar

În România, anvelopele de iarnă sunt obligatorii când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei. Nu este o obligație care pornește automat la 1 noiembrie și se stinge la 1 martie. O zi uscată de ianuarie și o zi cu polei de octombrie nu se judecă la fel. Lanțurile se montează când indicatorul o cere sau când fără ele nu mai ai aderență, și se scot când nu mai sunt necesare, ca să nu distrugi carosabilul uscat.

În Ungaria, obligațiile pentru anvelope depind de starea drumului și de categoria vehiculului. Nu copia de aici o dată de început de sezon. Verifică regula în vigoare pentru vehiculul tău înainte de primul drum lung și uită-te la ceea ce vezi pe asfalt.

Autostrada curățată în câmpie poate avea încă polei pe un pod sau într-o zonă umbrită. Podurile se răcesc din toate părțile. Primul semn este o lucire diferită a asfaltului, nu neapărat un strat alb.

Panouri de orientare iarna, lângă un drum cu zăpadă pe margine — Ilustrație de iarnă din altă țară europeană. Culorile panourilor nu sunt cele românești. Le explicăm separat, în pagina de semnalizare.

Unde iarna se simte mai devreme

Pe relațiile care urcă, diferența de câteva sute de metri schimbă carosabilul. Golul montan al A1, când îl parcurgi pe drum național, are serpentine, localități și umbră. Nu îl trata ca pe sectorul de câmpie dintre Arad și Timișoara. Descrierea coridorului este în pagina despre autostrăzile românești.

În Câmpia de Vest și pe coridoarele ungare, riscul frecvent este ceața și vântul lateral pe sector deschis, nu neapărat zăpada mare. Visibilitatea mică cere distanță, nu doar lumină de întâlnire. Farurile de ceață se folosesc când ceața este densă și se sting când nu mai sunt necesare, ca să nu-i orbească pe cei din față.

Dacă drumul se acoperă în mers

Scazi viteza înainte să ajungi în ninsoare, nu după ce ai pierdut aderența. Păstrezi banda, eviți frâna bruscă și nu folosești banda de urgență ca să depășești un plug. Plugul și materialul antiderapant au un ritm; coloana din spatele lor este, de multe ori, locul mai sigur decât un depășit pe zloată.

Dacă oprești forțat, ieși din bandă cât se poate, aprinzi avariile și ieși din mașină pe partea opusă traficului, dincolo de parapet, dacă există unde. Vesta și triunghiul rămân în regulament; nu le reinventăm aici. Pentru ajutor de urgență, 112. Telefonul din Cluj-Napoca este al redacției.

Un drum de iarnă se leagă și de felul în care citești un anunț: închiderile pentru viscol au interval și sector. Fără aceste două date, anunțul nu îți spune dacă pleci.

Două reguli, două țări

Anvelopa urmează carosabilul, nu o dată pusă de noi în calendar.

România

Obligația anvelopelor de iarnă este legată de drumul acoperit cu zăpadă, gheață sau polei, nu de o lună pe care o inventăm aici. Un sector uscat în ianuarie și un sector cu polei în noiembrie nu se conduc la fel. Podurile și zonele umbrite se răcesc înaintea câmpiei. Golul montan al A1, când îl parcurgi pe drum național, are umbră și localități: nu îl trata ca pe Arad–Timișoara.

Ungaria

Regula depinde de condiție și de categoria vehiculului. Nu publicăm o dată-limită ca și cum ar fi a noastră. Pe M5, M43 sau pe câmp deschis, ceața și vântul lateral apar și fără zăpadă mare. Distanța contează mai mult decât faptul că plafonul general rămâne scris pe un panou pe care nu îl vezi prin viscol.

Plafonul de 130 km/h nu este o țintă pe polei. Chiar dacă lipsește un panou nou, viteza se adaptează. Detaliile de cifră stau în semnalizare și limite. Ajutorul de urgență este 112.